ușurință

Romanian

Etymology

From ușor +‎ -ință.

Pronunciation
  • IPA(key): /uʃuˈrint͡sə/

Noun

ușurință f (plural ușurințe)

  1. ease
    cu ușurință considerabilă ― with ease

Declension
Declension of ușurință
singular plural
indefinite articulation definite articulation indefinite articulation definite articulation
nominative/accusative (o) ușurință ușurința (niște) ușurințe ușurințele
genitive/dative (unei) ușurințe ușurinței (unor) ușurințe ușurințelor
vocative ușurință, ușurințo ușurințelor
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.